Când ai un bebe, poveștile prind viață

Îți aduci aminte de poveștile pe care le-ai auzit în copilărie? Ei bine, ele prind viață când ai un bebe.

Ia ca exemplu Mary Poppins – aici în salonul în care sunt cu Luca, mă simt ca eroina din poveste. Încerc să îl distrez pe bebe, iar umbrela nu este folosită în stilul tradițional ca să mă apere de ploaie, ci ca să deschid geamul.

În primele 2-3 luni eram ca în povestea Hansel și Gretel. Din camera lui Luca, pe hol – cât este el de lung – până la baie, erau pe jos picături de lapte. Nu aveam cum să mă pierd la întoarcere.

Până la 6 luni, mamele trăiesc povestea Capra cu 3 iezi:
,,Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n țâțe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieș
În călcăieș
Smoc de flori
Pe subsuori.”

Mănâncă te miri ce, eventual niște frunze de salată, că are copilul colici; lapte este evident că dau iedului; le doare spatele de parcă ar căra greutăți în spinare; mălăieș în călcăieș nu știu ce înseamnă; la subsuori… nu mai zic nimic 😅

Ursul păcălit de vulpe – aici încă nu m-am hotărât care pe care: în primele luni mama îl păcălește pe bebe să doarmă sau bebe o păcălește să fie ținut la țâță din oră-n oră.

Frumoasa din pădurea adormită – evident, nu mama, ci bebele. În primele săptămâni este cel mai frumos când doarme. Deși, în perioada colicilor am ajuns la concluzia că bebe nu doarme, se odihnește.

Dacă tu mai știi și alte exemple de povești, spune-mi și voi actualiza lista.

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge