Mi se întâmplă des să fac urări ciudate, recunosc. De fapt, în general comit gafe, deci de ce nu aș face și urări asemănătoare?
De exemplu nu este prea frumos să îi zici unui adult, eventual cu început de burtă, ,,să crești mare” în loc de mulțumesc, nu? Adică, da, îi urez de bine, să aibă ce mânca, dar totuși…
Sau când merg fie la doctor, fie la farmacie și la sfârșit spunem ,,la revedere”. De ce aș vrea să revăd persoanele în cauză? Nu știu pe nimeni care să spună ,,hei dna doctor, ce mă mai bucur că în loc să mă distrez stau la tine la rând să mai las 100 lei la farmacie, de este o plăcere să mă revadă”. De fapt, pentru farmaciste sunt Vecina – femeia aia care nu are nici card de fidelitate, nici raport medical de la policlinica în cauză, dar primește reducere pentru că trece aproape zilnic pe acolo, din octombrie încoace.
Tocmai ce-am mai primit o urare mișto: Distracție plăcută… În condițiile în care m-a prins vâju în Slănic. Salina asta este așa tristă, că nici sarea nu stă pe pereți. Sunt sate mai prăpădite în jur care au părculeț de copii și Slănic are doar pensionari care stau la coadă la ATM. Băiii, tu știi ce coadă era? Numai când eram mică, la țară, am mai văzut așa ceva, așteptând cu bunica la butelii. Îți dai seama ce moderni sunt pensionarii din mediul rural?
Afară-i frig, în hotel e cald,
Alex scrie de pe gard,
Cu urările termină,
Că vine-o rază de lumină.
Mama de n-ar sforăi,
Eu pe loc aș adormi.
În schimb stau și frec mentolul,
S-o mai duce oare dorul?