Diversificarea la 6 luni

Luca a început diversificarea la 6 luni. A băut lapte de mamă până pe la vreo 10 luni. Parcă. Nu spun alăptat pentru că de la vreo 5 luni l-am dus la creşă, deci bea lapte de mamă, dar cu biberonul. La 6 luni ne-am prezentat la pediatru pentru diversificare.

Diversificarea naturală la bebe

Când au început să-l mânânce gingiile, înainte de 6 luni, i-am dat să roadă morcov crud. Nu îţi imagina că era mare fan, îl arunca rapid pe jos. Dar măcar avea o ocupaţie. Apoi, la 6 luni, am urmat instrucţiunile date de doi pediatri:

Regulile de bază sunt următoarele:

Un aliment nou pe săptămână.

Un aliment odată introdus, nu se mai scoate.

Carnea se fierbe separat de legume și zeama se aruncă.

La indicația pediatrului nr. 2, când a venit vremea lactatelor, adică după ce am terminat-o de tot cu laptele de mamă, în loc de lapte praf îi dădeam iaurt, chefir sau sana de capră, orice marcă românească pe care puneam mâna. Ulterior am descoperit că lactatele îi provoacă mai multe secreții, așa că le-am redus.

Pediatrul nr.1 mi-a făcut o schemă cam așa: la a doua masă (orele 9-10 AM) trebuia să renunţ la alăptat şi să îi dau un fruct. Am început cu mărul (bine copt, fresh nu la cuptor adică). Nu mai ştiu ce a urmat, piersică sau banană sau pepene, pe bune, nu contează, românesc să fie, pe cât posibil. O săptămână mai târziu i-am mai scos o masă de lapte, după fructe şi am introdus supa de legume, la ora 1 PM. Mă rog, morcov fiert prima dată. Apoi alte legume – atenţie: ţelina este alergen (nu zic că nu trebuie dată, zic că trebuie urmărit copilul; cartoful dă gaze). La o săptămână după supa de legume, am adăugat în meniu carnea. Peste o altă săptămână, i-am introdus la masa de la 1 PM gălbenușul. În ziua în care îi dădeam gălbenușul, nu îi dădeam și carne.

După încă o săptămână, i-am mai scos o masă de lapte, pe cea de ora 6 PM și i-am introdus iaurtul. 7 zile mai târziu a urmat brânza calcică.

Al doilea pediatru, o doamnă dr. de la o cameră de gardă unde ajunsesem cu Luca bolnav, mi-a recomandat așa: când încep cu supa, primul aliment să fie morcov. 2-3 zile mai târziu să introduc albitura gen pătrunjel și țelină, apoi dovlecel, cartof dulce, ardei gras dulce. Ca idee, când copilul este bolnav, nu se introduce niciun aliment nou.

La capitolul fructe a recomandat măr, pară, piersici, prune.

De-abia după ce copilul face 7 luni să introduc carne și gălbenuș.

La 8 luni să introduc iaurtul cu grăsime 1,8-3% și brânza calcică. Brânza calcică se face din lapte pasteurizat cumpărat din magazin, nu de la vreo tarabă din piață. La 100 ml de lapte se pun 10-20 picături de lămâie. Sau calciu lactic. Îți spun sincer că am ars cratița de câteva ori. Eu cumpăram lapte de capră și îi făceam brânză. Cu calciu, fără lămâie, nu mi-a ieșit niciodată. Nu am stat sa număr picături de lămâie, puneam ochiometric cam o linguriță, când vedeam că dă laptele în clocot, moment în care lăsam și focul mai mic.

Nu există variantă bună sau proastă în ceea ce privește diversificarea. Eu am combinat ce mi-au zis cei 2 dr. și totul a mers brici, Luca este mâncăcios. Dacă nu i-a plăcut o masă, nu i-am dat imediat altceva. Îl lăsam o oră și apoi îi dădeam următoarea masă.

Fiecare copil este altfel și mama trebuie să ia o decizie: pe cine ascultă, după cine se ia, ce să facă. Eu am avut de ales între a mă lua după familie și prieteni, articole online sau dr. Am ales doctorii și a mers brici. Mai este și varianta instinctului, dar nu l-am luat niciodată în  considerare cu Luca, nu prea a dat rezultate bune când m-am bazat pe el.

Bafta fetelor. Și calmați-vă. Cu atâtea păreri despre diversificare, de la o cultură la alta și de la o generație la alta, veți observa că nu aveți cum să greșiți. 🙂

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge