Cum să nu faci scandal de faţă cu copilul

Când vezi negru în faţa ochilor, îţi vine să zbieri, să spargi, să fumezi sau să iei o duşcă, nu prea ai chef să te abţii, da’ poţi dacă vrei. Încerc pe cât posibil să nu mă cert cu Emil de faţă cu Luca, mai ales că sunt o fire explozivă dinamită. Sau de faţă cu altcineva, dar de Luca îmi pasă. Na, ce vede în jur, asta va face şi el, nu vreau să fie un isteric când va fi mare. Parcă şi văd că îl întreabă educatoarea Miss:
– Luca, ce vrei să te faci când o să fii mare?
– Ocarist Ocalist şef.
– Grozav, vocalist şef, ce frumos, îţi place muzica. Acasă cânţi mult?
– Da, Supălat supălat sunt Doamne supălat, Pelfect fălă tine, Uit ol uidaut iu, chestii de-astea.

Pe lângă faptul că vedeam cum îl afectează pe Luca starea mea de nemulţumire, nu voiam să fac poc înainte de vreme. Aşa că vara trecută am considerat că este nevoie să lucrez pe partea de gestiune a emoţiilor şi stresului. Şi mă bucur să spun că lucrez de atunci cu Andreea (pe care o recomand) la partea asta; Emil face şi el eforturi, cum să spun, amândoi lucrăm la emoţii, la relaţie, anul ăsta facem 10 ani de căsătorie! Grozăvie maximă. Cum să spun, ne iubim şi ne enervăm maxim :))

Cum evit certuri de faţă cu copilul şi gestionez stresul de zi cu zi

• spun „vorbim mai târziu” atunci când nu este copilul lângă noi, amân cearta discuţia contradictorie;
• ies din casă, la plimbare, la cumpărături, să fac un comision, etc;
• mă plimb cu maşina pe un traseu puţin circulat;
• ascult cântece care rezonează cu ce simt atunci;
• fac sport;
• colorez o carte antistres sau joc acelaşi lucru pe telefon;
• fac orice îmi trece prin minte care mă face să mă simt mulţumită.
  
  Când mă cert cu Emil (că na, oameni suntem, ne mai şi certăm), după ce mă calmez, mă gândesc ce anume m-a deranjat, de ce m-a deranjat şi, cel mai important, îmi imaginez cum să pun problema la întoarcere şi în viitor, ca să nu ne mai certăm din motivul respectiv.

De obicei când ne dăm pauza asta, fiecare să se gândească separat 😀 la mărul discordiei, la o oră, două, trei după, discuţia are loc mult mai lejer şi pe un ton neutru.

Cât despre duminici, zile libere, excursii, concedii, am setat nişte reguli – fără discuţii:

• în contradictoriu;
• despre educaţia copilului;
• despre rude;
• ştiri negative;
• subiecte sensibile (gen cumpărarea uneo maşini că ne tot certăm pe tema asta, mutarea în alt oraş, kg în plus, stil de condus, etc.).

Între mine şi tine fie vorba, aşa cum dăm banii pe o oră la salon, nu-ştiu-ce haină fancy, cadou scump pentru cineva care s-ar putea să nici nu aprecize intenţia, mai bine ne facem singuri cadou câteva sesiuni cu un terapeut. Am făcut pace cu mine, Luca se dezvoltă frumos, relaţia merge mai bine. Eu zic că merită. 🙂